as putea sa ..

Nu , nu ,nu . Nu pot sa nu scriu .. critica-ma pentru asta.

stii... parca golul ce era in mine, devine tot mai mare. inghite tot ce-i iese in cale, nu iarta. nu iarta nimic. 
ma doare. ma doare fiecare fotografie absorbita, si ma doare fiecare replica ce ti-a parasit buzele vara trecuta, fiecare minut in care am asteptat sa te revad.
poate ca am petrecut mult prea putin timp impreuna, dar stii, sa te vad cinci zile zilnic, m-a facut sa cred ca nu vreau mai mult timp pentru a te cunoaste. mi-era de ajuns.
poate ca am fost o oricare alta in ochii tai, dar am sa tin minte prima atingere, prima privire, primul fior care mi-a fulgerat tot corpul, primele vorbe... frumoasele "buna dimineata",  "ne vedem mai incolo".
stii, tin minte totul de parca ar fi fost ieri. stiu ca suna patetic, dar asa este. te tin minte perfect. iti tin minte si vocea, si tot ce-ai vorbit cu mine.
am asteptat ceva vreme sa ne revedem, trebuia sa vii in Bucuresti, trebuia sa vii sa ne vedem. trebuia... trebuia...
as mai scrie multe despre tine, si mai nimic. dar nu pot. sunt muta. ma doare totul. mama nu mai suporta sa ma vada plangand, si o inteleg. nu ma mai pot opri.
te iubesc, omule. te iubesc suficient de mult incat sa nu mai suport nimic.
te iubesc in felul meu. intr-un fel ciudat, dar o fac.
n-am sa uit niciodata: "mi-esti draga, fraiero. Da , este un sfarsit sec , fara noima. la fel ca si gandurile asternute aici. ei nu vor intelege insa tu poate da. sper sa intelegi. noapte buna.